Descifrarea confuziilor pedagogice
Mulți muzicieni își însușesc foarte devreme erori funcționale. Căutarea unei relaxări fizice excesive duce adesea la compensări la nivelul umerilor, încheieturilor, abdomenului, degetelor mari, limbii sau gâtului.
Transmise din generație în generație, aceste recomandări întrețin confuzii care afectează confortul de interpretare, velocitatea și rezistența.
Datorită unei abordări conștiente a anatomiei funcționale, aceste idei preconcepute pot fi înlocuite cu repere de încredere. Învățarea câștigă în eficiență: expresia, viteza și plăcerea devin accesibile.
Plăcerea de a cânta se naște dintr-un corp tonic asociat cu o minte relaxată, și nu invers.



























